Seara de poezie cu Nichita Stanescu

      "Poetul nu are biografie: biografia lui este de fapt propria lui operă”



 Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate - ARCEN lansează, marţi, 30 august 2011, la ora 19.00, în grădina interioară a Şcolii Centrale din Bucureşti, (monument de arhitectură, strada Icoanei nr.3-5, sector 2), proiectul „Bucureştiul citeşte poezie”, printr-o seară dedicată poeziei lui Nichita Stănescu.

 Proiectul „Bucureştiul citeşte poezie” face parte din Programul de lecturi publice pentru tineret intitulat „Lectură la lumina felinarelor”, aflat în această vară la cea de-a doua ediţie.

            „Bucureştiul citeşte poezie” este un Proiect iniţiat de voluntarii ARCEN, prin care se doreşte încurajarea lecturii, a dezbaterii literare şi de idei în spaţii publice, fiind o alternativă de petrecere a timpului liber.



gradina interioara a Scolii Centrale

  Proiectul constă în lecturarea şi recitarea unor poezii scrise de autori români consacraţi, acordarea de informaţii inedite privind viaţa şi opera acestora, dar şi o parte interactivă de discuţii cu publicul.

          Voluntarii ARCEN încearcă să readucă în atenţia publicului poezia, ca stimulent al imaginaţiei, al sensibilităţii, oferindu-le şansa participanţilor la serile de poezie de a intra în contact cu idei noi, păreri îndrăzneţe, polemici literare, dezbateri ideatice, scriitori  şi opere literare prezentate altfel decât la şcoală.

Programul „Lectură la lumina felinarelor”, aflat la cea de-a doua ediţie, propune în acest an (septembrie-decembrie) o călătorie în universul marilor poeţi români: Nichita Stănescu, George Bacovia, Mihai Eminescu, Lucian Blaga.

Intrarea la eveniment este liberă şi se face în limita locurilor disponibile.

           

Parteneri: Şcoala Centrală din Bucureşti, Asociaţia Prietenii Şcolii Centrale

___________________________________________________________________________

NICHITA STANESCU (n. 31 mart. 1933, Ploiesti - m. 13 dec. 1983, Bucuresti.).  Apreciat, inca de la debut, drept poetul cel mai reprezentantiv pentru ceea ce urma sa se numeasca „generatia 60", Stanescu este situat printre numele mari ale liricii romanesti din secolul XX. Evoluand de la „o viziune a sentimentelor", de un expresionism eterat si luminos, ce colora emotional lumea provocand-o la metamorfoza, transformand vederea in viziune, scrisul poetului se „sistematizeaza" foarte curand, oferind, in cele 11 elegii din 1966, liniile unei „cosmologii" personale in care geneza universului este interpretata ca miscare germinativ-pulsatorie, dinspre un punct nedefinit si obscur al eului si al substantei originare, catre o rotunjime dinamica aproximata de simbolistica spatiala a oului si a sferei. Odiseea eului expansiv se traduce intr-o dialectica sui generis vizand alternativ purificarea si sublimarea fiintei, o asceza a „contemplatiei" glaciale, spiritualizate, si recaderea in lumea fenomenalului in metamorfoza; orizontul ideal spre care are loc miscarea ascensionala este „Alef , pozitie ce permite cuprinderea in egala masura a Totului si a individualului, intr-o conjunctie a interiorului cu exteriorul privirii.  In Epica Magna, Operele imperfecte si Noduri si semne, schimbarea perpetua apare ca inaintare spre moarte a fiintei - „pata de sange care vorbeste", iar in universul verbal este vazuta singura sansa de supravietuire, intrucat cuvantul este - cum spune si eseistul - „partea cea mai rezistenta a biologiei umane". Pe acest traseu, poezia stanesciana propune un univers imaginar dintre cele mai inventive si mai mobile si o mitologie a limbajului angajand deopotriva constructia si deconstruirea textului, marcate de puternice impulsuri ludice.

OPERA: Sensul iubirii, Bucuresti, 1960; O viziune a sentimentelor, Bucuresti, 1964; Dreptul la timp, Bucuresti, 1965; 11 elegii, Bucuresti, 1966; Oul si sfera, Bucuresti, 1967; Alfa (1957-1967), Bucuresti, 1967; Laus Ptolemaei, Bucuresti, 1968; Necu-vintele, Bucuresti, 1969; Un pamant numit Romania, Bucuresti, 1969; In dulcele stil clasic, Bucuresti, 1970; Poezii, Bucuresti, 1970; Belgradul in cinci prieteni,  Cluj-Napoca, 1972; Maretia frigului. Romanul unui sentiment, Iasi, 1972; Cartea de recitire, Bucuresti, 1972; Clar de inima. Versuri de dragoste, Iasi, 1973; Starea poeziei, pref. de A. Martin, Bucuresti, 1975; Epica Magna, Iasi, 1978; Operele imperfecte. Bucuresti, 1979; Carte de citire, carte de iubire, versuri si proza poetica pentru copii (in colab. cu Gh. Tomozei), Timisoara, 1980; Oase plangand, Pancevo, 1982; Respirari, Bucuresti, 1982; Noduri si semne. Bucuresti, 1982; Amintiri din prezent, selectia textelor si insemnarea finala de Gh. Tomozei, Bucuresti, 1985; Antimetafizica (in colab. cu A. T. Dumitrescu), Bucuresti, 1985; s.a.